De când cu luna cadourilor, s-au înmulţit motivele de ieşit la shopping sau altfel spus "nevoile". Cadouri pentru prieteni, rochii pentru petrecerile de sezon, încălţăminte groasă şi rezistentă... şi toate astea ar trebui să funcţioneze şi ca o consolare, ca să nu ne mai gândim la "el", oricine ar fi acel "el" cu care am fi vrut să ne petrecem sărbătorile, dar s-a pierdut pe drum.
Săptămâna trecută şi săptămâna asta am petrecut/pierdut câteva ore bune prin mall-uri şi magazine. Complet ineficient. Nu am găsit ce căutam, de consolat nu m-a consolat nimic.
Însă aici intervine perechea de chiloţi. În 80% din cazuri plecăm la cumpărături crezând că ştim exact ce vrem să cumpărăm, cum trebuie să arate cizmele sau cât de lungă să fie rochia. În final, fie nu o găsim, fie ne mulţumim cu alteceva pentru că "aşa se poartă, domnişoară!". Dar după ce petreci multe ore hoinărind printre munţi de "ţoale", negăsind ce vrei, consolarea mereu va veni de la o pereche de chiloţi. Din dantelă, saten sau bumbac, cu buline, cu dungi sau cu flori, negri, albi sau roşii, mereu te vor aştepta pe un umeraş din acela mic şi simpatic, şi parcă îţi şoptesc "Haaai, că nu ştim decât noi...". Şi ţi-i cumperi, pentru că nu sunt foarte scumpi şi nu ai de ce să te simţi vinovată, te fac să te simţi bine instant şi nu prea contează părerea celorlalţi în privinţa lor pentru că nici n-o să-i vadă.
Şi iată cum chiloţii salvează ziua!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu